Strategiile pentru prevenirea transmiterii bolii includ distantarea sociala, purtarea mastilor, spalarea mainilor, evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii cu mainile nespalate, tusea sau stranutul intr-o masca din tesatura si punerea acesteia direct intr-un recipient pentru deseuri.
Distantare sociala
Distantarea sociala (cunoscuta si sub denumirea de distantare fizica) include actiuni de control al infectiilor menite sa incetineasca raspandirea bolii prin minimizarea contactului strans intre indivizi. Metodele includ: carantine; restrictii de calatorie si inchiderea scolilor, restaurantelor, stadioanelor, teatrelor sau centrelor comerciale.
Persoanele pot aplica metode de distantare sociala ramanand acasa, limitand calatoriile, evitand zonele aglomerate, folosind felicitari fara contact si distantandu-se fizic de ceilalti. Multe guverne impun acum sau recomanda distantarea sociala in regiunile afectate de focarul Covid. Necooperarea cu masurile de distantare in unele zone a contribuit la raspandirea in continuare a pandemiei.
Dimensiunea maxima de adunare in public, recomandata de organismele guvernamentale americane si organizatiile de sanatate a fost redusa rapid de la 250 de persoane la 50 de persoane, iar mai tarziu la 10. La 22 Martie 2020, Germania a interzis intrunirile publice de mai mult de doua persoane.
O analiza a celor de la Cochrane, a constatat ca impunerea carantinei timpurii, coroborata cu alte masuri de sanatate publica este eficienta in limitarea pandemiei, dar cel mai bun mod de a adopta si relaxa situatia nu pare sa fi fost gasit, deoarece conditiile locale variaza.
Adultii mai in varsta si cei cu afectiuni medicale adiacente, cum ar fi diabetul, bolile de inima, bolile respiratorii, hipertensiunea si sistemul imunitar compromis, se confrunta cu un risc crescut de boli grave si complicatii si au fost sfatuiti de CDC sa ramana acasa cat mai mult posibil in zonele comunitatii epidemie.
La sfarsitul lunii Martie 2020, OMS si alte organisme de sanatate au inceput sa inlocuiasca utilizarea termenului „distantare sociala” cu „distantare fizica”, pentru a clarifica faptul ca scopul este de a reduce contactul fizic, mentinand in acelasi timp conexiunile sociale, fie virtual, fie la distanta.
Utilizarea termenului „distantare sociala” a dus la diverse interpretari, cum ar fi ca oamenii ar trebui sa se angajeze intr-o izolare sociala completa, mai degraba decat sa-i incurajeze sa ramana in contact, dar prin mijloace alternative. Unele autoritati statale au emis ghiduri de sanatate sexuala pentru pandemie, care includ recomandari de a face sex numai cu cineva cu care locuiti si care nu are virusul sau simptomele virusului.
Masti pentru fata si igiena respiratorie
CDC si OMS recomanda indivizilor sa poarte masti non-medicale pentru fata in medii publice unde exista un risc crescut de transmitere si unde masurile de distantare sociala sunt dificil de intretinut. Aceasta recomandare este menita sa reduca raspandirea bolii de catre indivizi asimptomatici si pre-simtomatici si este complementara masurilor preventive stabilite, cum ar fi distantarea sociala.
Acoperirea fetei limiteaza volumul si distanta de deplasare a picaturilor expiratorii dispersate atunci cand vorbesti, respiri si tusesti. Multe tari si jurisdictii locale incurajeaza sau impun utilizarea de masti pentru fata de catre persoanele aflate in spatii publice, pentru a limita raspandirea virusului.
Mastile sunt, de asemenea, foarte recomandate celor care ar fi putut fi infectati si celor care au grija de cineva care ar putea avea boala. Atunci cand nu purtati o masca, CDC recomanda acoperirea gurii si a nasului cu masca atunci cand tusiti sau stranutati si recomanda utilizarea interiorului cotului daca nu exista o masca disponibila.
Este incurajata igiena corecta a mainilor dupa orice episod de tuse sau stranut. Profesionistii din domeniul sanatatii care interactioneaza direct cu pacientii cu COVID-19 sunt sfatuiti sa utilizeze aparate de protectie cel putin la fel de protectoare ca cele N95 cu certificat NIOSH sau echivalent, in plus fata de alte echipamente de protectie personala.
Autoizolare
Fara masuri de izolare a pandemiei – cum ar fi distantarea sociala, vaccinarea si utilizarea mastilor faciale – agentii patogeni se pot raspandi exponential. Autoizolarea la domiciliu a fost recomandata celor diagnosticati cu COVID-19 si celor care suspecteaza ca au fost infectati. Agentiile de sanatate au emis instructiuni detaliate pentru autoizolarea corecta.
Multe guverne au mandatat sau recomandat auto-carantina pentru populatii intregi. Cele mai puternice restrictii de auto-carantina au fost emise celor din grupurile cu risc ridicat. Cei care ar fi putut fi expusi la cineva cu COVID-19 si cei care au calatorit recent intr-o tara sau regiune cu transmitere pe scara larga au fost sfatuiti sa se auto-carantineze timp de 14 zile de la momentul ultimei expuneri posibile.
Ventilatie si filtrare a aerului
CDC recomanda ventilatia in spatiile publice pentru a ajuta la eliminarea aerosolilor infectiosi si pentru o mai buna filtrare a aerului.
Spalarea mainilor
Igiena mainilor este extrem de importanta pentru a preveni raspandirea SARS-CoV-2. CDC recomanda oamenilor sa se spele des pe maini, cu apa si sapun, timp de cel putin douazeci de secunde, mai ales dupa ce au mers la toaleta sau cand mainile sunt vizibil murdare; inainte de a manca; si dupa ce si-au suflat nasul, au tusit sau au stranutat. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in afara corpului uman, virusul este ucis de sapun de uz casnic, care ii sparge bula de protectie.
In plus, sapunul si apa perturba legatura dintre agentii patogeni si pielea umana, ceea ce face ca agentul patogen al coronavirusului sa alunece de pe maini / corp. CDC a recomandat utilizarea unui dezinfectant pentru maini pe baza de alcool cu cel putin 60% alcool in volum, atunci cand apa si sapunul nu sunt disponibile. OMS recomanda oamenilor sa evite atingerea ochilor, nasului sau gurii cu mainile nespalate. Nu este clar daca spalarea mainilor cu cenusa, daca nu este disponibil sapun, este eficienta pentru a reduce raspandirea infectiilor virale.
Curatarea suprafetelor
Suprafetele pot fi decontaminate cu mai multe solutii (in decurs de un minut de la expunerea la dezinfectant pentru o suprafata din otel inoxidabil), inclusiv 62–71% etanol, 50–100% izopropanol, 0,1% hipoclorit de sodiu, 0,5% peroxid de hidrogen si 0,2 –7,5% povidona-iod. Alte solutii, cum ar fi clorura de benzalconiu si gluconatul de clorhexidina, sunt mai putin eficiente.
Poate fi utilizata si iradiere germicida ultravioleta. CDC recomanda ca, in cazul in care o anumita persoana este suspectata sau confirmata Covid-19 intr-o unitate, cum ar fi un birou sau un magain, toate zonele precum birouri, bai, zone comune, echipamente electronice comune, cum ar fi tablete, ecrane tactile, tastaturi, telecomenzi, si bancomatele utilizate, ar trebui dezinfectate.
Vaccin
Un vaccin COVID-19 este oricare dintre diferitele vaccinuri menite sa ofere imunitate dobandita impotriva bolii coronavirus 2019 (COVID-19). Lucrarile anterioare pentru dezvoltarea unui vaccin impotriva bolilor coronavirusului SARS si MERS au stabilit cunostinte despre structura si functia coronavirusurilor – ceea ce a accelerat dezvoltarea, la inceputul anului 2020, a diverselor platforme tehnologice pentru un vaccin COVID-19.
In Octombrie 2020, existau 321 de candidati in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, nici un candidat nu a finalizat studii clinice pentru a-si demonstra siguranta si eficacitatea. In Octombrie, aproximativ 42 de candidati la vaccin au fost evaluati prin cercetare clinica: 33 in studiile de faza I-II si 9 in studiile de faza II-III.
Screening, izolare si atenuare
Obiectivele de atenuare includ intarzierea si reducerea sarcinii maxime asupra asistentei medicale (aplatizarea curbei) si diminuarea cazurilor generale si a impactului asupra sanatatii. Mai mult, cresteri progresiv mai mari ale capacitatii de asistenta medicala (cresterea liniei), cum ar fi cresterea numarului de paturi, a personalului si a echipamentelor, contribuie la satisfacerea cererii crescute.
Incercarile de atenuare care sunt inadecvate in ceea ce priveste strictetea sau durata – cum ar fi relaxarea prematura a regulilor de distantare sau ordinele de sedere la domiciliu – pot permite o reaparitie a virusului, dupa cresterea si atenuarea initiale.
Strategiile de combatere a unui focar sunt screening-ul, controlul (sau suprimarea) si atenuarea. Screeningul se face cu un dispozitiv, cum ar fi un termometru, pentru a detecta temperatura ridicata a corpului asociata cu febrele cauzate de coronavirus. Controlul este intreprins in stadiile incipiente ale focarului si are ca scop depistarea si izolarea celor infectati, precum si introducerea altor masuri pentru a opri raspandirea bolii.
Cand nu mai este posibil controlul bolii, eforturile trec apoi la stadiul de atenuare: se iau masuri pentru a incetini raspandirea si a atenua efectele acesteia asupra sistemului de sanatate si asupra societatii. O combinatie de masuri de izolare si de atenuare poate fi intreprinsa in acelasi timp. Suprimarea necesita masuri mai extreme pentru a atenua pandemia.
O parte din gestionarea unui focar de boala infectioasa incearca sa intarzie si sa scada varful epidemiei, metoda cunoscuta si sub numele de “aplatizarea curbei epidemiei”. Acest lucru reduce riscul ca serviciile de sanatate sa fie coplesite si ofera mai mult timp pentru dezvoltarea vaccinurilor si a tratamentelor.
Interventiile non-farmaceutice care pot gestiona focarul includ masuri preventive personale, cum ar fi igiena mainilor, purtarea mastilor de fata si auto-carantina; masuri comunitare care vizeaza distantarea fizica, cum ar fi inchiderea scolilor si anularea evenimentelor de adunare in masa; angajamentul comunitatii pentru a incuraja acceptarea si participarea la astfel de interventii precum si masuri de mediu, cum ar fi curatarea suprafetelor.
In China s-au intreprins actiuni mai drastice menite sa inlature focarul odata ce severitatea focarului a devenit evidenta, cum ar fi punerea in carantina a unor orase intregi si impunerea unor interdictii de calatorie stricte. Alte tari au adoptat, de asemenea, o varietate de masuri menite sa limiteze raspandirea virusului.
Coreea de Sud a introdus screening-ul in masa si carantinele localizate si a emis alerte cu privire la miscarile persoanelor infectate. Singapore a oferit sprijin financiar pentru cei infectati care s-au pus in carantina si a impus amenzi mari pentru cei care nu au reusit sa faca acest lucru.
Simularile pentru Marea Britanie si Statele Unite arata ca atenuarea (incetinirea, dar nu stoparea raspandirii epidemiei) si suprimarea (inversarea cresterii epidemiei) intampina provocari majore.
Politicile optime de atenuare ar putea reduce cererea maxima de asistenta medicala cu doua treimi si ar reduce decesele la jumatate, dar totusi ar duce la sute de mii de decese si la sisteme de sanatate coplesite. Suprimarea este de preferat, dar trebuie mentinuta atata timp cat virusul circula in populatia umana (sau pana cand un vaccin devine disponibil), deoarece transmiterea revine rapid atunci cand masurile sunt relaxate. Interventia pe termen lung pentru suprimarea pandemiei are costuri sociale si economice considerabile.
